Decolorarea dintlor poate fi descrisa ca fiind intrinseca, extrinseca sau o combinatie a celor două. Aceasta variaza in ceea ce priveste aspectul, cauza, severitatea, pozitia si aderenta la dinti.
Decolorarea intrinseca (interna) a dintilor este cauzata de schimbari in structura smaltului sau prin incorporarea de material cromogen (colorant) in tesutul dintilor, fie in timpul formarii dentare, fie dupa eruptie. Din cauza imbatranirii sau ca urmare a inflamatiei pulpei ce afecteaza proprietatile smaltului si dentinei se ajunge la o decolorare treptata.
Imbatranirea are ca rezultat modificări ale structurii minerale a dintilor, smaltului, iar acoperirea exterioara isi pierde transluciditatea frumoasa si tanara devenind mai putin poroasa. Dentina care sta la baza formarii corpului dintilor devine mai decolorata si galbena. Decolorarea intrinseca este, de asemenea, cauzata de expunerea la niveluri ridicate de fluorura, administrarea antibioticului tetraciclinic in timpul copilariei, tulburari de dezvoltare mostenite si icter in copilarie. Dupa eruptie, cariile dentare, restabilirea, moartea pulpei (probleme ale canalului radacinii) si traumele dintilor in curs de dezvoltare sunt principalele cauze ale decolorarii intrinseci.
Colorarea exterioara provine in principal din factorii alimentari si din fumat, alimentele care contin tanini, cum ar fi vinul rosu, cafeaua si ceaiul, pot da nastere unei pete extrinseci. Pigmenții din portocale, morcovii si consumul de tutun, indiferent daca este vorba de fumat sau de mestecat, cauzeaza la randul lor decolorarea dintilor.
