Dupa The Father, un film care ne vorbeste despre boala Alzheimer, Florian Zeller lanseaza The Son care nu este o continuare, ci o drama despre tinerete. Un film bulversant.
La fel ca in The Father, Florian Zeller revine la relatia tata-fiu in The Son. El adapteaza o alta piesa a sa, The Son, in care un adolescent impartit intre tatal sau si mama sa isi pierde echilibrul si isi pierde mintile. Alaturi de Hugh Jackman, Laura Dern si Vanessa Kirby, tanarul Zen McGrath joaca rolul unui adolescent.
Nicholas, in varsta de 17 ani, nu a mai mers la scoala de mai bine de o luna. De la divortul parintilor sai, el locuieste cu mama sa Kate (Laura Dern), in timp ce tatal sau, Peter (Hugh Jackman), recasatorit, se bucura de nou-nascutul sau impreuna cu noua sa sotie Beth (Vanessa Kirby). Adolescentul vrea sa locuiasca in casa tatalui sau. Apropierea fericita de la inceput ascunde o criza profunda in Nicholas, care chiuleste din nou de la scoala, minte si se inchide in sine, victima colaterala a exploziei unui cuplu.
Nicholas nu are nicio explicatie cu privire la schimbarea brusca a comportamentului sau. Nu o poate defini, nu poate pune in cuvinte ceea ce simte cand crede ca stie ce ii lipseste: iubire, un camin, protectie. Dragostea pierduta dintre parintii sai se reflecta in dragostea pe care este convins ca nu a primit-o niciodata. Lumea se prabuseste chiar in momentul in care ar trebui sa aiba sens, cand incep metamorfozele adolescentei.
Nicholas este afectat de un tata genial si de o mama instrainata care pare sa-si fi pierdut pofta de viata. Zeller o trece cu vederea pe Kate (Laura Dern) pentru a se concentra asupra lui Peter (Hugh Jackman), pentru ca el este modelul de urmat pentru fiul sau. Confruntat cu tacerea si comportamentul lui Nicholas, spectatorul este dus in misterul depresiei adolescentine la fel ca el. Intalnirea finala cu propriul sau tata (Anthony Hopkins) este de o cruzime palpabila si creeaza o filiatie cu The Father prin intermediul actorului care il interpreteaza.
The Son este un film dramatic care traverseaza Londra intr-o fotografie rece, din otel si plumb, lumea tatalui. Apartamentul lui Kate este mai cald. Si ce se intampla cu Beth, proaspata sotie si mama, inchisa in casa sotului ei, asteptandu-l pe acesta? Pare a fi o alta victima colaterala. Peter devine constient si isi pierde, la randul sau, echilibrul. Ne aminteste de Polanski in acest huis clos fragmentat, de cautare sufleteasca, ca si in The Tenant.
